Viteză de croazieră pentru mine. Popasuri regale. Piscuri. Eşecuri aristocrate. Chipurile, nobile. Nobil cel in care, eu - cel-comun, eu - minciuna si viciu, eu - scrum, am increderea sa'i torn putere in pocal si beat de ea, sa ne sacrfice pe toti pentru o cauza mai presus de noi, pionii, sau doar pentru sine, intuind dreptatea absoluta, fara s'o citeasca...
(....)
Dar, ironie acum....... (îmi cer scuze cui mă citeşte); ironie mereeeeu, că TOŢI sunteţi ironici ÎN VOI! şi eu absolut ridicolă, ridiculizându'vă. Ridendo, nu corectăm nimic. Ignoranţa - aliat social - nu'mi face cinste.
* Inocenţă.. = "curvă a nesiguranţei, pledează'ţi nevinovăţia! (ce m'ai irosit, manipuland credinţa'mi în timpul infinit)"
Nici în braţele tale nu mai găsim adevărul, în pervertitele copilării ratate - degenerate mame'şi pişă avorturile'n saci de grâu - să măcinăm! - a noastră pâine cea de toate zilele! Fundaţii mincinoase ne ridice Babel'ul la zei, sodomizând inocenţa'n prova.... şi ARDĂ casa zilei de mâine în orgii pedofilice - să amuţim glasuri de copii când ne dovedim maturitatea'n teama lor!
Copii... toti. Victime din uter in mormant. Ingenunchiati in fata prismelor trucate, ingropati de vii pana la moarte. Si uneori doar moartea taie hamul aspru..
Dar printre noroi si fecale, inocenta exista. Slabita, dar vie, primara si cruda, necoapta - gust de verde acrisor. Pretioasa, doar ca o piatra selenara..
Caut nobleţe. * NOBLETE. Una ce nu zace'n principii, şcoală şi morală, ci în ADEVAR. Nu'n adevărul cert şi nici cel definit de oameni. Dar, da.. caut în oameni. Caut CAUTARE. Caut ONOARE, violată de sensul fals-matur; mânjită de oglinzi mincinoase şi sincere; alăptând bunătate din tot; tânără şi neobosită trezire; ..cinic negată de zeii ce'o posedă sau mutilată'n minciunile-comfort (etceterea, ma pierd in frecvente straine). Definesc prost tot ce'nseamna tot pentru mine.. Urasc cuvintele. Dar ii zic nobleţe.
Rară. Fictivă??? ( - mereu întreb, te privesc si neg absolut). Ca mereu te gasesc facand "broscuta" pe malul viitorului cu Piatra Filosofala, cu sentimentele sau gandurile spanzurate'n strappado, privind mai departe de reflexie, mai presus decat clipa, mai clar, mai clar decat nebunii; Atât de aproape! mereu atat de tematoare...........
Atinge'te TU unde nu te'a atins nimeni!
