Test - dialoguri nocive

(...)
Axis: ...sa-si asmută potopul asupra unui ronin, caci împovărătoare onoare trebuie sa poarte cel demn sa lupte cu hiene. Respect razboiul ca artă, dar vreau sa nu ader la el. 

Atlas: Arta, pe naiba... prosti care se hacuie ori se-mpusaca. Iar tu... (râse sarcastic) iar ţi-o iei poetic (fumă scurt si-i intinse tigara). Drept ii ca nu se numesc artele martiale asa degeaba, dar mi-e greu să privesc razboiul cu mai mult decat sila. Arta si mai greu... zi. (ii facu semn sa-si continue ideea)

Axis: Consider ca-i artistic cam... tot... si toti si tot ce facem, desi nu ma impresioneaza chiar toate, vezi tu, n-am simturile formate ca sa cuprind arta chiar in tot spectrul ei, (zambi amabil). Insa arta creata cu scopul artistic niciodata nu e facuta doar ca sa reproduca; am citit odata pe-un perete "Poet e cel ce deformeaza cu precizie"; am aflat ulterior ca'i din "Pezia neintrerupta" de un Virgil Teodorescu, scuzati neghiobia, pan' atunci n-auzisem de autor. Gandesc ca nu doar deformeaza realitatea - artistul, in genere - ci face un act de altruism imens: publica, voluntar, o parte intrinseca a sa, dar adesea, cu egoista dorinta de a fi cat mai mult parte din "victimele" lor. Iar ca exemplu razboiul... mda, poate am o afinitate si pentru arta nociva (zambesc amandoi cu subinteles), sau, mai degraba pentru paradoxuri sau ironie, in cazul asta.

Atlas: Fumeaza si explica...

Axis: (fuma rabdator, stinse tigara) Gandeste-te la cei pe care noi, in mod natural, ii dispretuim: liderii-sforari si carnea de tun: vad liderii corupti ajunsi pe piscurile nazuintei lor: ingropati de cadavre transformate-n aur, fara sa creada un cuvant din ce rostesc sau aud, fara sa iubeasca nimic din potentialele amenintari de pretutindeni, nascute-n paranoia beata de beţie avară - spirite terne, adesea dainuind in istorie. Apoi carnea de tun, si nu cei somati la moarte cu arcanul, zic, cei devotati, de-a caror prostie ni-e si mai sila. Ii vad saraci - multi si cu duhul, insa mergand la inrolare-ndragostiti: de-un gand, de-un zeu, de-un crez, de libertate. Da, liderii stiu bine: nu-i vorba decat de bani, terenuri si influenta, dar linia întai moare pentru "Dumnezeu". Mujahedinii, cu tactici militare demne de Sun Tzu, au plecat sute de ani la rand cu "in shaa'Allah" pe buze; apoi, cati nazisti n-au fost autentic cuprinsi de claustrofobie cand Hitler le-a declarat nevoia de spatiu vital? cruciatii, multi cunoscand motivele reale ale expeditiilor lor, s-au aruncat in lanci nadajduind Paradisul; samuraii s-ar fi eviscerat pe loc la cererea Imparatului. Si fanaticii astia au iubit atat de multe... cauza mortii lor fiind, probabil, suprema. Si desi au iubit o minciuna, iubirea lor a fost autentica. Oamenii astia au luptat cu o patima ce-ar aprinde astrii! Si cati n-au murit saraci - doar numere'n istorie... Acum, dintre cei doi, bogati-saraci in felul lor, care'i mai castigat? (aprinse o noua tigara)
(...)